joi, 20 septembrie 2007

Cuvioasa Parascheva, ocrotitoare neobosită

Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul ţării noastre. Marea evlavie faţă de Cuvioasa se explică tocmai prin convingerea şi constatarea că ea este mult folositoare prin rugăciunile ei înaintea lui Dumnezeu, dăruind fiecăruia ajutorul de care are nevoie. Acatistul închinat sfintei o numeşte „izvorâtoare a milostivirii“ şi „ocrotitoare neobosită“, iar minunile consemnate de-a lungul timpului dovedesc cu prisosinţă adevărul acestor cuvinte.

O viaţă închinată Domnului
Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. S-a născut în Epivata, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul), din părinţi de neam bun. La vârsta de 10 ani, auzind citindu-se la Sfânta Evanghelie cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie“ (Marcu 8, 34), a fost atât de impresionată încât după aceea de multe ori îşi împărţea toate hainele săracilor, deşi părinţii ei o băteau pentru asta.
Fiind foarte frumoasă, Parascheva a fost cerută în căsătorie de tineri bogaţi care aveau o stare socială importantă şi înalte dregătorii, însă a refuzat propunerile lor. Iubind mai mult decât orice pe Hristos, Cuvioasa Parascheva a plecat pe ascuns din casa părintească şi a intrat în mănăstire. După ce ia binecuvântare, pleacă la Ierusalim unde se închină la Mormântul Domnului, apoi se stabileşte pentru nevoinţă într-o mică mănăstire de călugăriţe pustnice de pe valea Iordanului. La vârsta de 25 de ani un înger i s-a arătat într-o noapte în vis şi i-a spus să se reîntoarcă în ţinuturile natale. Cuvioasa s-a supus şi s-a întors în Epivata, unde s-a nevoit încă 2 ani lângă biserica din satul ei, după care, la 27 de ani, şi-a dat sufletul în mâinile Domnului.

Sfinte moaşte descoperite miraculos
Pentru viaţa sa închinată în întregime Lui Dumnezeu, Cuvioasa Parascheva a fost slăvită de Acesta cu darul neputrezirii trupului şi al facerii de minuni, iar Dumnezeu a descoperit acest lucru în chip minunat. După mulţi ani, a fost îngropat lângă mormântul sfintei un om păcătos. Cuvioasa, neputând suferi păcatul, s-a arătat în vis unui om credincios din sat şi i-a spus să mute trupul greu mirositor al păcătosului de acolo. A doua zi omul a crezut că a visat, dar acelaşi vis l-a avut încă o femeie credincioasă, iar locul pe care l-a arătat sfânta în vis celor doi era acelaşi. Astfel oamenii au săpat acolo şi au descoperit trupul întreg neputrezit, răspândind un parfum deosebit.
Trupul sfintei a fost dus în biserica Sfinţilor Apostoli din Epivata. Aici, moaştele au stat timp de aproape 200 de ani, săvârşindu-se multe semne şi minuni în jurul lor.
Evenimentele politice care au avut loc în secolele următoare au făcut ca moaştele ei să fie strămutate în mai multe locuri: la Târnovo, la Belgrad, la Constantinopol şi apoi la Iaşi. Aici ajung în veacul al XVII-lea datorită domnitorului Moldovei, Vasile Lupu. De atunci ele se află la Iaşi, iar de 350 de ani Cuvioasa Parascheva este ocrotitoarea Moldovei şi a întregii ţări.

Mari şi multe minuni
De-a lungul veacurilor au fost consemnate multe minuni. Un exemplu este protecţia Iaşiului în timpul celor două războaie mondiale, catedrala ortodoxă ce le găzduieşte nefiind atinsă de nici un obuz. Spun bătrânii că ostaşii vedeau noaptea, în timpul războiului, o femeie uriaşă îmbrăcată în alb deasupra Iaşilor, ocrotindu-l de bombardamente. Un alt exemplu îl constituie seceta din anul 1947, când oamenii şi animalele mureau de foame. Moaştele Sfintei Parascheva au fost scoase în procesiune prin satele Moldovei, şi se spune că în urma ei veneau nori de ploaie bogată şi adăpau pământul.
Nenumărate sunt minunile şi vindecările de boli ce s-au făcut cu credincioşii care au alergat cu rugăciuni şi lacrimi la moaştele Cuvioasei de-a lungul celor peste trei sute cincizeci de ani de când ocroteşte Moldova şi ţara noastră. Cel mai mult aleargă şi cer ajutorul Sfintei Parascheva bolnavii, ţăranii, călugării şi studenţii. Mai ales în lunile de examene racla cuvioasei este plină de cărţi, caiete de şcoală şi pomelnice.
Sfânta Parascheva se bucură în ţară de un cult deosebit. În fiecare zi la catedrala mitropolitană din Iaşi, de dimineaţă până seara târziu, vin credincioşi de toate vârstele şi din toată ţara, să se roage Cuvioasei pentru a dobândi ajutor, sănătate şi binecuvântare. Dar cea mai mare zi de prăznuire este ziua de 14 octombrie, când are loc unul din cele mai mari pelerinaje din ţara noastră, la care participă închinători de la sate şi oraşe, din toate colţurile ţării. Oamenii vin cu câteva zile înainte, stau uneori la coadă şi câte 24 de ore, indiferent de vreme, dar spun că bucuria pe care o primesc covârşeşte orice osteneală.
Şi făgărăşenii au mare evlavie la Cuvioasa Parascheva, nouă biserici din zonă purtându-i hramul. Este vorba despre lăcaşurile de cult din Dridif, Grid, Hurez, Luţa, Râuşor, Şercăiţa, Veneţia de Sus, una dintre bisericile din Veneţia de Jos şi parohia Victoria I. Credincioşii de aici sărbătoresc cu mare drag ziua de 14 octombrie. În Veneţia de Sus de exemplu, în fiecare an un grup de pelerini împreună cu preotul paroh merg la Iaşi în zilele dinaintea praznicului, iar în ziua hramului sărbătoresc cu mare fast ziua bisericii lor, unde se află şi o bucată din veşmântul Cuvioasei.
Pr. Ion Tărcuţă

"Spre tine pururea nădăjduind, de multe boli şi primejdii s-a izbăvit ţara aceasta, alinând şi prefăcând mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră de la Dumnezeu, în buna şi milostiva îndurare, prin ale tale rugăciuni; dar şi acum îngrozindu-ne marile nenorociri, la tine năzuim cu lacrimi, să ne ajuţi ca să scăpam din primejdie şi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia."
Acatistul Cuvioasei Maicii noastre Parascheva

Niciun comentariu: