marți, 15 mai 2007

Editorial: Roadele Duhului

„Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi umblăm”.
Suntem în secolul XXI, un secol plin de realizări din punct de vedere tehnic şi economic. Parcă viaţa e mai prosperă, iar oamenii nu mai urmăresc îndeplinirea necesităţilor fireşti, ci aleargă pentru a avea un trai „decent” bazat mai mult pe „pofte”. Pofte care vin de cele mai multe ori dirijate de anumite duhuri, care sunt contrare Duhului Sfânt. Omul nu mai caută cele ale sufletului, pentru că ar fi etichetat drept retrograd, ci aleargă după cele trupeşti, bazate pe simţuri.
Duhurile acestor vremi şi-au aruncat sămânţa: prin televiziune, prin ziare, prin internet. Se caută peste tot senzaţionalul, şocul. Prin aceste mijloace nu se mai prezintă realizările profesionale, duhovniceşti, sau exemple morale, ci totul se rezumă la scandaluri, la anormalitate. Pentru tinerii de astăzi este suficient doar să ai internet pentru a fi iniţiat în faţa imorală a pornografiei. Apoi, viaţa mondenă ne prezintă cupluri de succes, pe care tinerii le iau ca modele… Şi ce ne spun aceste modele? Că dragostea se bazează pe bani şi sex… Unde e atitudinea creştină şi dragostea autentică?
E clar că internetul şi mass-media îşi au valoarea lor, dar toate trebuie folosite cu discernământ. Pentru că duhurile necurate se infiltrează în societate, descoperă căi prin care să ajungă în sufletele umane. Trebuie să tragem un semnal de alarmă şi să luăm seama la lucrarea aceasta nefastă a duhurilor demonice.
Ca şi creştini, să transmitem celorlalţi prin viaţa noastră că Duhul Sfânt se pogoară an de an, zi de zi, clipă de clipă, pentru a întemeia Biserica în sufletele oamenilor. La Botez toţi am fost însemnaţi cu Sfântul Mir, prin care se transmit fiecăruia roadele Duhului Sfânt. Aceste roade trebuie păstrate în sufletele noastre şi păzite cu ardoare. Care sunt ele? Ne spune Scriptura: dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţenia trupească (Galateni 5, 22-23). Acestea sunt roadele Duhului şi prin aceste virtuţi creştinul se deosebeşte de lumea în care trăieşte.
Să discernem dar duhurile şi să vedem unde ne situăm: sămânţa Duhului a prins rădăcini în noi şi dă roade, sau duhurile care invadează lumea contemporană au pătruns şi în sufletele noastre prinzând rădăcini şi acoperind ca nişte buruieni răsadurile Duhului lui Dumnezeu?

Niciun comentariu: